Utilizarea lemnului la constructiile de case:
1. Conceptul de proiectare a constructiilor, caselor din lemn
Construcţiile, casele din lemn trebuie proiectate ţinând cont de unul din următoarele concepte:
a). comportare structurală disipativă a caselor, constructiilor din lemn;
b). comportare structurală puţin disipativă a caselor,constructiilor din lemn.
Comportarea structurală disipativă este considerată capacitatea unei părţi structurale(zone disipative) din cadrul unei constructii, case de a rezista acţiunii seismice prin depasirea domeniului elastic.
Constructiile, casele proiectate după conceptul a) trebuie să fie incluse în clasa M sau H de ductilitate,valoarea fortei seismice de baza fiind mai mare pentru clasa M.
Zonele disipative ale constructiilor, caselor vor fi localizate în îmbinări şi conectori metalici, luând în considerare şi eventualele influenţe locale datorate tijelor care se deformează, iar constructiile, casele din lemn rămân în domeniul de comportare elastică.
În conceptul b), efectele acţiunii sunt calculate pe baza unei analize globale elastice a constructiei, casei fără a lua în considerare comportarea neliniară a materialului.
2. Condiţii privind comportarea structurală disipativă
Când se foloseşte conceptul de comportare structurală disipativă pentru constructiile, casele, sunt considerate următoarele cerinţe:
a. Sunt considerate ca zone dispative în nodurile constructiilor, caselor numai acele materiale şi îmbinări mecanice care au o comportare corespunzătoare la solicitarea de oboseală.
b. Îmbinările încleiate pentru constructii, case, sunt considerate zone non-disipative
c. Îmbinările prin chertare pentru constructii, case nu pot fi folosite atunci când eforturile de forfecare sau de întindere perpendiculară pe fibre sunt predominante.
Pentru feţele panourilor realizate din placaj utilizate la pereţi şi planşee pentru constructii, case, cerinţele menţionate mai sus sunt satisfăcute dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
1. Plăcile aglomerate derivate au densitatea specifică de cel puţin 650 kg/m3.
2. Placajele constructiilor, caselor au cel puţin 9 mm grosime.
3. Plăcile fibrolemnoase (PFL) şi cele din aşchii din lemn (PAL) au cel puţin 13 mm
grosime.
3. Reguli pentru elementele de îmbinare pentru elementele disipative .
Îmbinările mecanice la constructii, case au o ductilitate bună, nu sunt sensibile la sarcini repetate şi au capacitate de disipare de energie.
Pentru a se evita ruperea prin fisurare prematură a constructiilor, caselor, trebuie respectate reguli privind distanţele dintre tije şi dintre tije şi capătul elementului din lemn care sunt stabilite astfel încât să se asigure o comportare ductilă.
Majorarea spaţiilor dintre piesele de îmbinare a constructiilor, caselor şi cele faţă de limitele elementului din lemn contribuie la creşterea rezistenţei la fisurare şi, în consecinţă,la ductilitatea îmbinării.
Capacitatea de disipare de energie pentru constructii, case poate fi îmbunatăţită prin alegerea de tije zvelte, care permit formarea de articulaţii plastice. Fisurarea este limitată atunci când grosimea elementului din lemn creşte în raport cu diametrul tijelor.
Elemente de îmbinare de tip tije (cuie, agrafe şi şuruburi) pentru constructii, case din lemn- Cu excepţia elementelor din oţel dur, cuiele, agrafele şi şuruburile au o comportare plastică. Creşterea lungimii de pătrundere a tijei în elementul de lemn previne riscul de smulgere. Pentru majorarea rezistentei la smulgere se recomandă utilizarea tijelor profilate (cu caneluri în spirală, cu dinţi, etc.). Un coeficient de zvelteţe al tijei mai mare ca 8 garantează o bună ductilitate.
Pentru îmbinările între panourile de placaj pe structură de lemn, comportarea ductilă se manifestă atunci când coeficientul de zvelteţe al tijei este mai mare ca 4. Încercări pe
panouri cu structura din lemn îmbinate cu cuie demonstrează o ductilitate sporită şi o
capacitate mare de disipare de energie.
4. Verificări de siguranţă
Pentru verificarea la starea limită ultimă a constructiilor, caselor proiectate conform conceptului de comportare structurală non-disipativă (Clasa L), caracteristicile materialului vor fi considerate corespunzătoare combinaţiei fundamentale de încărcări
Pentru verificarea la starea limită ultimă a constructiilor, caselor proiectate conform conceptului de comportare structurală disipativă (clasa M sau H), caracteristicile materialului vor fi considerate corespunzătoare combinaţiei excepţionale de încărcări.
Pentru a se asigura incursiunea în domeniul post-elastic a zonelor disipative din cadrul constructiilor, caselor, toate celelalte elemente structurale şi îmbinări trebuie să fie proiectate cu suficientă suprarezistenţă. Cerinţe speciale de suprarezistenţă sunt cerute în special pentru:
- ancorări (tiranţi) sau orice alte îmbinări la elemente masive pentru constructii, case;
- îmbinări între diafragme orizontale şi elemente verticale care preiau încărcări
laterale din cadrul constructiilor, caselor.
Îmbinările prin chertare pentru constructii, case nu prezintă riscul de cedare casantă dacă verificarea la forţa tăietoare este facută cu considerarea unui coeficient de sigurantă suplimentar cu valoarea 1.3.
5. Documentele pentru proiectarea caselor din lemn sunt:
-P100-1/2006 Cod de proiectare seismica
-NP005-96 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
-STAS 1040/85 Lemn rotund de răşinoase pentru construcţii. Manele şi
prăjini.
-STAS 256-79 Lemn pentru mină.
-STAS 3416-75 Lemn rotund pentru piloţi.
-STAS 4342-85 Lemn rotund de foioase pentru construcţii.
-SR EN 1313-1+A1:2001 Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni
preferenţiale. Partea I: Cherestea de răşinoase.
-STAS 1928-90 Cherestea de stejar. Clase de calitate.
-SR EN 1611-1:2001 Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de răşinoase.
Partea 1: Molid, brad, pin şi Duglas European.
STAS 3363-86 Cherestea de cireş, frasin, paltin, păr şi ulm. Clase de
calitate.
STAS 6709-86 Cherestea de arţar, carpen, jugastru, mesteacăn şi salcâm.
Clase de calitate.
6. In realizarea constructiilor, caselor sunt folosite urmatoarele clase:
· clasa 1 de exploatare a constructiilor, caselor, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi = 20±2°C şi a unei umidităţi relative a aerului i£65%;
· clasa 2 de exploatare a constructiilor, caselor, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi = 20±2°C şi a unei umidităţi relative a aerului 65% - 80%;
· clasa 3 de exploatare a constructiilor, caselor, caracterizată prin umiditatea conţinuta de materialul lemnos superioară celei de la clasa 2 de exploatare.
Lucrările de intervenţie, la constructii, de diferite naturi sunt definite în diferite moduri în documentele normative din diferite ţă...
Evaluarea seismică a constructiilor, caselor se referă atât la construcţiile, casele degradate de acţiunea anterioară a cutremurelor,...
Proiectarea constructiilor civile trebuie sa asigure o inalta calitate a vietii, acest lucru se realizeaza prin proiecte in conf...
Realizam urmatoarele proiecte: - Case; - Cladiri de birouri; - Cladiri de locuit; - Consolidari cladiri existente; - Mansardari cl...